Cel mai celebru produs al maestrului Cornelia Dumitrescu, bucătarul șef al Restaurantului Național, aflat în meniul a numeroase restaurante cu specific românesc din țară și străinătate, i-a adus creatoarei diploma de Cetățean de Onoare al Municipiului Rădăuți.
“A fost realizată la data de 14 februarie 1982, pe baza unei reţete proprii (aflată in reţetarul oficial al O.J.T. Suceava de la data respectivă). Ideea ei a venit de la faptul că pe atunci ciorba de burtă era aproape interzisă, fiind considerată „decadentă”, iar materie primă pentru a o prepara se găsea foarte greu.
Aşa că ne-am gândit la o adaptare personală, acceptabilă pentru acele vremuri, o rețetă bună chiar şi pentru copii. Carnea de pui încă se găsea, turiştii străini şi chiar români veneau în zonă în număr destul de mare, iar oficialii aveau interes să fie primiți cât mai bine, astfel încât puteam promova, pe lângă alte produse realizate după reţete proprii, cum ar fi sărmăluţele cu urdă sau antricotul rădăuțean, o bucătărie locală. Pentru că Restaurantul Nordic era pe vremea aceea reprezentativ pentru orașul Rădăuți, atributul rădăuțean(ă) era dat rețetelor noi create aici.
Aşa a apărut Ciorba rădăuţeană care s-a bucurat destul de repede de o mare popularitate, chiar dacă atunci se servea doar la Rădăuţi, chiar şi în cadrul O.J.T. Suceava celelalte restaurante din rețea nu au preluat-o, deși exista un rețetar comun, deoarece se obişnuia, ca şi azi, ca restaurantele să aibă produse proprii sau specialătăţi ale „casei” sau ale „bucătarului”.
După 1989 reţeta a devenit tot mai populară şi răspândită. Deoarece conţine o denumire geografică, legislaţia noastră n-a permis omologarea. Mă bucur însă că şi-a păstrat denumirea, oriunde se serveşte în ţară sau peste hotare (căci rădăuțenii au luat-o cu ei oriunde au plecat), devenind astfel un adevărat brand al oraşului nostru. Până la urmă acesta a fost şi scopul: de a promova şi astfel o zonă turistică unică ce are şi o bucătărie originală.
Maestru în arta culinară,
Cornelia Dumitrescu